Studiul stiintific al dinozaurilor se bazeaza pe urmele fosiliere.Paleologii au reusit sa reconstituie originea,aspectul fizic,mediul de viata,reproducerea si raspindirea dinozaurilor pe intreaga planeta.        Din micile neregularitati ale oaselor,specialistii au putut reconstitui chiar si musculatura acestor animale. Oasele mai ofera informatii si despre unele boli ale dinozaurilor.Daca un specialist priveste un craniu de 200 de milioane de ani,isi poate forma o imagine destul de clara despre marimea creierului si modul de hranire al animalului caruia ii apartine.Ouale fosilizate ne furnizeaza date despre micii dinozauri.Exista insa citeva intrebari pe care cercetatorii le rezolva mai greu: nu stim,de exemplu,daca dinozaurii aveau par,sau ce culoare avea pielea?

                                                 Epoca dinozaurilor

     Istoria de 4,5 miliarde de ani a Pamintului este impartita in ere geocronologice.Epoca dinozaurilor se extinde pe cea mai mare parte a dinozaurilor se extinde pe cea mai mare parte a erei Mezozoice . Mezozoicul este in trei perioade geocronologice: Triasicul(cu 256-208 mil. de ani in urma),Jurasicul(cu 208-146 mil. de ani in urma),si Cretacicul(cu 146-65 mil.de ani in urma). Pe Pamint au existat reptile cu mult inainte de aparitia dinozaurilor.La inceputul Triasicului au inceput sa se dezvolte citeva grupuri noi,printre care reptilele Cynodonta: acestea fiind foarte agile,atacau turmele de ierbivore.Membrele majoritatii reptilelor ancestrale nu erau verticale, atasindu-se de corp dintr-o pozitie laterala,la fel ca la sopirlele din zilele noastre.                                                                                                             Aceste reptile au fost inlocuite mai tirziu cu archozaurii.Conformatia unor astfel de archozaurii era diferita de a celorlalte, dar membrele aveau deja o pozitie verticala.Aceasta a fost probabil primul pas spre formarea prototipului reusit al dinozaurilor.(Numele lor provine din greaca antiva: deinos-infiorator si saura-sopirla).La sfirsitul perioadei Triasice,Pamintul era deja populat de dinozauri adevarati.Perioada de glorie au trait-o in Cretacic.Cele aproape doua mii de specii de dinozauri descrisa pina in prezent se impart in doua grupuri principale: ierbivore si carnivore.

                                                     Sauropodele

    Au existat dinozauri de talie mica,ca de exemplu Compsognathus,cel mai mic rapitor,si dinozauri uriasi,cum ar fi sauropodele.Cele din urma erau ierbivore de talie impresionanta; aveau gitul lung, care se termina printr-un cap foarte mic raportat la dimensiunile corpului.Datorita gitului lung care se termina printr-nu cap foarte mic raportat la dimensiunile corpului.Datorita gitului lung, puteau ajunge la frunzele din stratul superior al arborilor.Dintii incisivi, in forma de calus, erau folositi pe post de "grebla", adunind frunzele de pe crengi,iar cu dintii molari,bonti,macinau hrana.Diplocodus avea 26  metri lungime si 11 tone greutate.Brachiosaurus atingea 28 metri lungime, 13 metri inaltime si 100 tone greutate, cit 16 elefanti africani.Brachiosaurus se hranea doar cu plante, fiind nevoit sa consume zilnic aproximativ o tona de frunze.La unele ramasite de sauropode, s-au gasit bolovani in interiorul scheletului, in zona stomacala.

                                         Autoapararea

      Multi dintre dinozaurii ierbivori umblau dupa hrana in grup.Uneori migrau in grupuri mari, ca sa fie mai putin expus la atacul rapitorilor.Triceraptosii de exemplu, se adunau in grupuri pentru a-si apara puii.Daca grupul era amenintat de vreun rapitor, adultii se asezau in cerc in jurul puilor,in felul in care procedeaza si elefantii in zilele noastre.Unii dinozauri "inofensivi" erau inzestrati cu un adevarat limbaj. Triceratops ataca la fel ca rinocerii, strapungindu-si adversarul cu coarnele ascutite.Pinacosaurus isi lovea atacatorii cu coada care se termina printr-o maciuca osoasa.Alte ierbivore, de exemplu Stegosaurus, purtau niste placi osoase pe spate si tepi asemanatori cu niste pumnale pe coada.

                                                  Tyrannosaurus

      Dinozaurii rapitori isi sfisiau prada cu ajutorul dintilor incurbati cu aspect de fierastrau, iar cu ghearele lungi si ascutite de pe membrele anterioare tineau bucatile de carne desprinse.Cel mai mare dinozaur rapitor, Tyrannosaurus avea 12 metri lungime si peste 8 tone greutate.Dintii incurbati aveau peste 16 cm lungime, deci cam lungimea dosului miinii unui om adult. Majoritatea dinozaurilor rapitori,inclusiv Tyrannosaurus umblau pe cele doua membre posterioare, motiv pentru care isi putea urmari prada cu o viteza mare.Membrele anterioare,foarte scurte, erau situate cu mult deasupra solului.Virful picioarelor semana cu dosul palmei si se termica prin doua degete cu gheare.Cercetatorii nu stiu precis ce rol aveau membrele anterioare la Tyrannosaurus,dar se presupune ca le-ar fi folosit pentru a se agata de victima. Unii specialisti considera ca Tyrannosaurus ar fi folosit membrele anterioare atunci cind se ridica in doua picioare dupa un somn sau odihna.Singerosul rapitor pe nume Velociraptor ataca mamiferele mici sau dinozaurii cu unul din membrele posterioare lungi; intre timp statea pe celalalt membru posterior, mentinindu-si echilibrul cu coada.Fiecare membru era prevazut cu gheare lungi, cu aspect de secera, pe care le infigea in prada. Muti dinozauri alergau deosebit de rapid, in ciuda dimensiunilor mari.Dinozaurii cu picioare lungi asemanatori cu strutii, puteau atinge viteza de 50 km/h.Rudele lur cu o constitutie mai robusta, printre care Apatosaurus-ul de 35 tone, alergau cu viteza unui elefant, in timp ce pentru Brachiosaurus, care avea peste 100 tone,era greu sa se deplaseze cu o viteza de 4 km/h.Pentru sauropode era esential, ca membrele lor sa corespunda cu cerintele deplasarii.Un mers asemanator cu cel al omului, cu pasi elastici, miscare orientata dinspre calciie catre virful degetelor, le-ar fi consumat prea multa energie.Un dinozaur de talie mare nu s-ar fi putut deplasa in acest fel.Sauropodele aveau un mers greoi si incet.Pentru a putea mentine greutatea corporala,picioarele trebuie sa atinga solul cu intreaga suprafata a talpii.Degetele si calciiele erau unite prin ligamente puternice, membrele avind un aspect similar cu cel al elefantilor.                

                                                        Parinti grijulii

      Specialistii sunt de multa vreme siguri ca dinozaurii faceau cuib, in care isi asezau ouale,dar modul in care acestia isi ingrijeau urmasii a ramas un mister pina in anul 1978, cind in statul Montana din Statele Unite s-a descoperit un cuib de dinozauri, cu pui si resturi din cojile de oua.Unii pui aveau deja in jur de un metru lungime, in timp ce ouale nu depaseau 20 de centimetri.Marimea puilor arata ca acestia iesisera din oua cu multa vreme in urma, deci este evident ca au trebuit sa petreaca in cuib mai mult timp dupa eclozionare.Cercetatorii au tras concluzia ca parintii de dinozauri isi ingrijeau puii pina cind acestia cresteau si se puteau descurcau singuri.Multi dintre puii gasiti in Montana,aveau dintii tociti, ceea ce inseamna ca erau hraniti in cuib de catre parinti, in felul in care o fac pasarile in zilele noastre. Dupa unele date recente, puii unor dinozauri mai mari se nasteau vii, la fel ca mamiferele.Deoarece multi dintre acestia erau tot timpul pe drumuri fie pentru a cauta hrana, fie pentru a scapa de rapitori, nu prea aveau timp sa depuna oua si sa astepte citeva saptamini sau luni pentru ca micutii sa iasa din oua si sa creaca la dimensiuni la care se puteau apara de dusmani.Cel mai mare ou de dinozaur gasit vreodata, avea 30 centimetri.Puiul care iesea din aceat ou nu putea fi mult mai mare, deci trebuia sa creasca foarte rapid pentru a ajunge la dimensiunile unui adult.

                                                        Primele fosile

        Oase fosilizate de dinozauri au fost gasite cu multe secole in urma, dar oamenii nu stiau ce sunt acestea; multi credeau ca sunt resturi ale unor oameni uriasi.Doar prin anii 1820 a inceput sa devina clar ca este vorba de ramasitele unor reptile uriase, disparute in trecut. In 1822 Gideon Mantell a gasit citiva dinti mai mari intr-o cariera de piatra din Sussex in sudul Angliei.A remarcat faptul ca acestia seamana cu dintii unor sopirle din America de Sud, iguanele.El a tras cuncluzia ca dintii fosilizati provin de la o reptila, pe care a numit-o Iguanodon adica reptila cu dinti. Aproape peste tot i lume s-au gasit resturi fosilizate de dinozauri: oase si dinti.Ca frecventa, a doua grupa a ramasitelor fosiliere este reprezentata de urme fosiliere.Excrementele de dinozaur fosilizate, numite coproliti, precum si continutul intestinal si pietrele din stomac au furnizat mai multe informatii despre mediul dinozaurilor.S-au gasit si amprente de piele ; din acestea, oamenii si-au putut forma o imagine despre aspectul exterior al dinozaurilor. Nimeni nu stie ce culoare aveau dinozaurii, fiindca pielea se descompune prea repede si nu se pastreaza sub forma de fosile.Unii cercetatori considera ca dinozaurii rapitori aveau culori de camuflaj, pentru a se putea ascunde si furisa in apropierea prazii.Dinozaurii au disparut la sfirsitul perioadei cretacice, cu aproximativ 65 milioane ani in urma.Fenomenul nu a putut fi explicat in mod satisfacator pina in prezent, cu toate ca paleologii au lansat numeroase ipoteze.Una din acestea presupune ca Pamintul ar fi fost atins de o radiatie mortala, in urma exploziei unei supernove in apropierea planetei noastre.

                                                     Disparitie treptata

       Alti cercetatori sunt de parere ca disparitia dinozaurilor a fost determinata mai degraba de schimbarea treptata a conditiilor climataterice.Iernile au devenit din ce in ce mai reci, verile tot mai firebinti, ceea ce le-a favorizat pe micile mamifere care hibernau in timpul iernii.Poate ca raspunsue exact nu va fi aflat niciodata.