Plantele carnivore par a fi doar roadele unei imaginatii bogate,desi sunt foarte reale,si surprinzator de frecvente.Sunt grupate in 6 familii,care cuprind 450 de specii,putand fi gasite in toate partile Globului,in medii de viata variate. Mecanismele de capturare a hranei sunt diferite,deosebindu-se 5 tipuri:capcana-ulcior,capcana plesnitoare,capcana adeziva,capcana veziculara,capcana varsa,dar intre tipul de capcana si familia din care fac parte nu exista nici o legatura.

                                               Ulcioarele

Plantele care apartin acestei categorii,reusesc sa atraga prada prin tot felul de siretlicuri.                 Unele atrag insectele prin coloratia marginilor si a peretilor interni,altele prin seva dulce.               Plantele de genul Sarracenia au frunzele sub forma de ulcior,prevazandu-se la margine cu niste peri orientati in jos:acestia impiedica insectele sa se prinda de margini si sa evadeze.                                  Un alt motiv,pentru care victima plantei nu evadeaza,este faptul ca seva dulce contine subsatnte narcotice,care ametesc insecta.                                                                                                 Glandele minuscule aflate in peretii interiori ai ulciorului secreta enzime,care accelereaza descompunerea corpului insectei.Cateva insecte totusi reusesc sa supravietuiasca in ulcior si in asemenea conditii.Larvele unei specii de tantari Wycomyia smitbii,de fapt traiesc in ulciorul plantei  Sarracenia purpurea,in formele adulte intrand si iesind fara probleme.                                                                              Specia de paianjen Misumenops nependicola este un locuitor frecvent al ulcioarelor.

                                           Plesnitoarea

Poate cel mai cunoscut exemplu al capcanelor plesnitoare este plesnitoarea lui Venus. Capcana se formeaza pe limbul frunzelor.Nervura principala formeaza un fel de incheietura,frunza fiind alcatuita din doi lobi marginiti de dinti.Cei cate 3 peri senzitivi ai lobilor decalnseaza sistemul de capcana.           Daca vreo insecta atinge vreun per,procesul este declansat,dar numai la a doua atingere. (al aceluiasi per sau al altuia) provoaca in radacina plantei o excitatie pentru inchiderea capcanei.Indiferent de caz,la plesnitoarea lui Venus s-a dezvoltat un sistem de declansare in doi timpi:prin aceasta se evita activarea accidentala a capcanei,de exemplu in urma unei picaturi de ploaie.                                                  Dupa activarea capcanei,aceasta se inchide imediat,intr-o fractiune de secunda.Intre dinti ramane un spatiu suficient de mare,pentru ca insectele mai mici sa poata iesi.In schimb,daca planta este mai mare,capcana se va inchide treptat,in cateva ore,pana cand victima esde zdrobita.

                                           Capcane adezive

Capcanele plantelor din Drosera si Drosopbyllum,Pinguicula,respectiv Byblis,sunt prevazute cu substante lipicioase,cucare prin insectele.Substanta lipicioasa,cu un continut ridicat de glucide,este secretata de niste glande tenticulare specializate,situate pe frunze; insectele se vor lipi de aceste tentacule,in momentul in care vor zbura pe planta.Miscarile produse in incercarea de a evada vor determina tentaculele sa se aplece in directia insectei, pe care o vor imobiliza si mai strans.

                                          Capcane veziculare

Plantele care apartin genului Utricularia  respectiv Polipompolis,traiesc in balti.Veziculele piriforme cere traiesc pe frunze se pot inchide pe un capac.Niste glande speciale vor elimina apa din interiorul vezicolei,de aceea capacul va fi tinut inchis de presiunea externa a apei.Aceste plante secreta o substanta cu un continut de glucide,care va atrage prada, si in acelasi timp va intari capacul.Victima este condusa cu ajutorul unor peri aspri pana la nivelul capacului,care se si deschide imediat ce perii au fost atinsi.Diferenta de presiune impinge capacul in interior,iar victima este aspirata impreuna cu apa.Capacul se inchide, glandele elimina apa din vezicula,iar digestia pradei este inceputa.

                                                       Capcane varsa

Genlisea se gaseste deseori in vecinatatea plantelor din genul Utricularia.Este o specie de trandafir care pluteste in apele mai putin adanci partial scufundata.Frunzele sunt impartite de un pedicul scurt in doi lobi,fiind scufundate in apa.Pe marginile frunzelor tubulare se gaseste un canal spiralat;peretii interiori ai canalului sunt prevazuti cu niste peri,glandele de la acest nivel secretand o substanta lipicioasa.Perii orientati in jos,permit patrunderea vietuitoarelor acvatice in capcana,dar iesirea este impiedicata.